Împreună pentru siguranța femeilor! - intervenție multidimensională împotriva violenței de gen

Beneficiar:

Parteneri:

Echipa E-Romnja:

→ Roxana Oprea: coordonatoare proiect
→ Anca Nica: responsabilă organizare comunitară
→ Elisa Dinu: voluntară
→ Lizuca Dinu: voluntară

Perioada de implementare: aprilie 2021 – aprilie 2023

E-Romnja a coordonat activitatea de Capacitare și Acțiuni Locale . Timp de 2 ani, E-Romnja a desfășurat activități pe două direcții:

I) Am organizat întâlniri de consultare cu autoritățile publice locale din Mizil, Giurgiu și Valea Seacă și am realizat maparea sistemului de la nivel local.

Am discutat despre problemele din sistem, despre cum putem găsi împreună soluții pentru o mai bună accesare a serviciilor de către femeile rome din comunități, despre cum putem adapta serviciile astfel încât să răspundă nevoilor grupurilor vulnerabile, despre cum putem colabora efectiv și eficient în beneficiul celor mai vulnerabile categorii.

Din discuțiile purtate cu reprezentanții autorităților publice locale și județene, dar și din observațiile noastre din teren și discuțiile cu femeile și bărbații din comunitățile noastre, au reieșit următoarele probleme:

→ persoanele de etnie romă au acces limitat la servicii din multiple cauze: lipsa actelor de identitate, lipsa resurselor financiare, lipsa serviciilor, rasism și discriminare instituțională, lipsa de informare în limba romani;
→ există în rândul instituțiilor (Poliție, servicii sociale, justiție etc) practica de a motiva cultural fenomenul violenței, dar și alte probleme sociale;
→ există foarte puțină preocupare la nivel local sau județean pentru proiecte/programe/campanii de informare, conștientizare, prevenire și combatere a violenței de gen;
→ puținele acțiuni pe zona de violență de gen sunt realizate de cele mai multe ori la inițiativa organizațiilor non-guvernamentale;
→ există o lipsă de comunicare, coordonare și cooperare între instituțiile responsabile;
→ există o lipsă de asumare din partea autorităților în ceea ce privește fenomenul violenței de gen, fapt care se reflectă în atât sub-raportarea, neraportarea și instrumentarea defectuoasă a cazurilor de violență de gen, cât și în nealocarea bugetară pentru servicii pe violență.
→ există în continuare practica unor polițiști de a aplica formularul de evaluare a riscului victimei de față cu agresorul, de descurajare a victimelor de a reclama cazurile de violență sau de a exercita presiune pentru ca victima să-și retragă plângerea.
→ școala ar putea avea un rol important în procesul de conștientizare, prevenire și combatere a violenței de gen, însă implicarea școlii și a profesorilor este foarte timidă. Profesorii tind să paseze responsabilitatea către părinți, și în același timp, să arunce și vina asupra părinților pentru orice manifestare de violență a copiilor. Totodată, există și în rândul profesorilor practica de a motiva etnic violența (”copiii romi sunt mai răi, mai violenți și mai bătăuși decât copiii majoritari”).

II) Pe de altă parte, am desfășurat activități în comunități: am realizat maparea nevoilor comunităților prin organizarea de ateliere și întâlniri comunitare cu femeile rome și de asemenea, am organizat și susținut ateliere de sensibilizare a
bărbaților romi din comunități pe tema violenței, a egalității de șanse etc.

Din discuțiile cu femeile rome au reieșit o serie de probleme cu care acestea se confruntă la
nivel local:

→ lipsa serviciilor la nivel local sau acolo unde există lipsa accesului femeilor rome la aceste tipuri de servicii;
→ lipsa de specialiști instruiți și formați în domenii precum: prevenirea și combaterea violenței și abuzului de gen, prevenirea, recunoașterea și raportarea cazurilor de exploatare, drepturile omului, anti-discriminare, egalitate de șanse;
→ lipsa de informare a femeilor rome despre eventuale programe/servicii adresate victimelor violenței;
→ lipsa accesului la consiliere juridică și justiție. De cele mai multe ori, pentru femeile rome accesarea justiției este imposibilă.

Alte probleme pe care femeile rome ni le-au sesizat:

→ lipsa de profesionalism a diferiților angajați din compartimentele de asistență socială sau poliție care instrumentează defectuos cazurile de violență reclamate;
→ atitudini și comportamente rasiste și discriminatorii din partea instituțiilor care ar trebui să le ofere sprijin. Toate aceste atitudini discriminatorii și de blamare a victimelor nu fac altceva decât să le descurajeze pe femeile rome în a mai raporta cazuri de violență domestică, sexuală sau alte tipuri de violență.

Un alt tip de activități pe care le-am desfășurat în comunități au fost atelierele de sensibilizare adresate bărbaților romi din comunitățile noastre.

Atelierele de sensibilizare adresate bărbaților romi din comunități ne-au întărit încă o dată convingerea că bărbații trebuie să fie implicați în activități și să facă parte din discuțiile pe tema violenței de gen și că educația în spirit feminist, non-violență, egalitate de gen este esențial să fie pornită de la vârste cât mai fragede. În același timp, organizațiile non-guvernamentale nu se pot substitui statului și este important ca în tot acest demers să avem cât mai mulți parteneri (școală, poliție, primărie, asistență socială etc.).

Nu în cele din urmă, în perioada 24 – 26 octombrie 2022, am organizat și desfășurat un training de advocacy pentru 12 femei rome din comunitățile noastre, scopul acestei activități fiind acela de a consolida grupurile de inițiativă locale înființate și dezvoltate de E-Romnja, de a le împuternici pe femeile rome participante, și de a le instrui în diverse tehnici de advocacy și comunicare publică. Noile abilități căpătate cu ocazia acestui training vor fi folosite de femeile rome în relație cu autoritățile publice locale (primărie, poliție, asistență socială etc.) pentru a-și revendica drepturile, pentru a ști cum se aduce o problemă pe agenda locală sau a reclama cazuri de violență la poliție.

Chiar dacă acest proiect s-a finalizat, tema violenței împotriva fetelor și femeilor rome rămâne o temă prioritară pentru E-Romnja și sperăm ca toată munca noastră să consolideze Rețeaua VIF, să contribuie la o mai bună înțelegere a problemelor sistemice pe care fetele și femeile rome le întâmpină, să creeze mai multă solidaritate în interiorul mișcării feministe din România și să ofere o mai clară înțelegere a conceptului ”intersecționalitate”.