Lansăm Campania 100 de Femei Rome pentru Centenar în contextul zilei de 8 aprilie, Ziua Internațională a Romilor și în contextul celor 100 de ani de la Marea Unire. Credem că sunt multe femei care fac lucruri frumoase și interesante în comunitățile lor, iar prin această campanie ne propunem să aducem în atenția dumneavoastră 100 de femei rome cu poveștile și cu acțiunile lor, în special de la nivel local, care se implică în diverse activități în comunitățile din care provin. Pornim această campanie cu 22 de povești ale unor femei rome din Grupurile noastre de Inițiativă și din rețeaua noastră de femei rome.

Vă invităm să ne trimiteți propria poveste sau povești ale unor femei rome pe care le cunoașteți și care se implică activ în viața comunității, în acțiuni pentru femei, tineri și tinere sau care prin experiența lor au fost un model pentru ceilalți.


Zenaida

Zenaida

Zenaida are 57 de ani și este din Mizil. Încă din anul 2010 se impică în activitățile Grupului de Inițiativă al Femeilor. Face advocacy pentru introducerea sistemului de canalizare și pentru asflatarea străzilor din cartierul ei. În 2016 când noul primar al orașului a venit în vizită în comunitate, Zenaida a fost cea care a condus discuțiile, revendicând dreptul la infrastructură decentă.



Adelina

Adelina

Adelina are 24 de ani și este facilitatoare comunitară în Mizil din anul 2015. Deși nu a reușit să-și termine studiile fiind nevoită de circumstanțe să abandoneze școala în clasa a VI-a, ea se implică activ în activitați pentru a rezolva problemele comunității. Adelina participă regulat la ședințele din cadrul Consiliului Local, mobilizează femeile în diverse acțiuni în comunitatea ei. Este printre inițiatoarele protestului din 2016 în fața primăriei Mizil pentru a cere infrastructură și servicii de calitate pentru romi. Participă la acțiuni feministe de stradă, la schimburi de experiențe cu grupuri de femei din România sau din afara țării. Din 2017 este membră a Grupului de acțiune Locală înființat de primăria din Mizil și a propus o serie de activități prin care le încurajează pe fetele rome să nu renunțe la școală.



Mariana

Mariana

Se prezintă cu mândrie "Mariana a lu Udilă din Cucova". Implicarea ei a început cu o întâlnire la școala din Valea Seacă la un atelier pe drepturi reproductive și contracepție. Intervenția ei din cadrul acelei întâlniri suna așa: "Eu sunt analfabetă dar eu o să va ajut cu tot ce pot dacă facem ceva ca fetele de la noi să nu mai fie forțate să se mărite devreme și să facă copii de mici". De atunci, ea a devenit una dintre cele mai vocale facilitatoare locale care luptă împotriva căsătoriilor timpuri și pentru accesul gratuit la contracepție în rândul femeilor sărace.



Elisa

Elisa

"Eu sunt Elisa și am 17 ani. Sunt la liceu și mi-aș dori să merg la facultatea de teatru. Mi-am dorit să avem și noi tinerele un grup deoarece îmi plăcea când vedeam că mamele noastre se întâlneau în grupul de inițiativă, discutau lucruri interesante, își spuneau problemele și încercau să găsească soluții. Am văzut în asta o șansă în plus față de ceea ce ne oferă viață, am văzut o lume mai bună și mai deschisă. Iubesc să lucrez în acest grup alături de colegii mei. Deși uneori nu ne înțelegem, lucrăm foarte bine când vrem să îi ajutăm pe ceilalți oameni, când încercăm să le arătăm lumea cu alți ochii, lucru pe care am început să îl fac și eu de când sunt implicată în comunitate!"



Elena Feraru

Elena Feraru

Doamna Elena este mediatoare sanitară și asistentă socială la Școala 136 din cartierul Ferentari. Dorința ei este ca nici un copil să nu termine clasa I fără să nu știe să scrie și să citească. Face acest lucru pentru că știe că parinții lor fie nu au timp, fie sunt analfabeți și nu îi pot ajuta. Îi educă pe copiii cu care lucrează nu doar ca ”doamna” așa cum o strigă ei, dar și ca o mamă. Dna Elena face activism la ea în cartier stând la poartă cu vecinele ei din bloc și vorbind cu ele despre educație sexuală și despre violență domestica. Nu merge doar la ea în cartier ci participă la acțiuni feministe de stradă sau vizitează alte grupuri de inițiativă.



Natalia

Natalia

Numele meu este Naty sunt din comunitatea de romi din orașul Giurgiu si am 16 ani. De la varsta de 14 ani am început să particip la diferite întâlniri organizate de E-Romnja cu femeile din comunitate. La aceste întâlniri se discută despre diferite subiecte cum ar fi: violența domestică, egalitatea de gen, istoria femeilor rome, rolul femeii în familie, etc. Îmi placea foarte mult sa asist la aceste intalniri. Din decembrie 2016, am intrat in grupul de tineri romi si neromi Anti Violenta din Giurgiu. Ma implic in toate aceste activitati pentru ca imi doresc ca si alte fete sa aiba ocazia sa invete despre cum sa eviti sa fii supusa si sluga barbatului si cat de importanta este scoala. Ce imi mai doresc eu este sa nu mai existe discriminare in scoli si nici in institutiile publice.



Siguranța

Siguranța

"Eu am intrat în grup pentru că am văzut că acolo este dreptate și pentru femeni nu numai pentru bărbați. Am nouă copii și am rămas doar cu trei dintre ei, deoarece la divorțul de soțul meu i-a luat pe cei mai mari la el. În grup m-am simțit întodeauna susținută. M-am implicat mereu la Marșul Impotriva Violenței pentru că femeile nu mai trebuie să stea să sufere la bărbat și să fie tratate ca animalele."



Elena Bengalici

Elena Bengalici

Sunt Bengalici Elena, am 31 de ani și sunt despărțită de doi ani. Am avut o viață grea și acum cresc singură doi copii. Sunt implicată în grupul femeilor pentru că vreau să ajut. Am vorbit deschis și fără teamă despre violența verbală pe care am trăit-o în familia mea. Uneori vorbele dor mai tare ca o palmă și m-am alăturat femeilor din grup să le spun femeilor să nu le fie teamă să vorbească, pentru că suntem alaturi de ele. Am făcut foarte multe activități și întâlniri, cu femei rome și nerome, unde am învațat că avem și noi drepturi egale cu bărbații. Multe femei nu vor să vorbească de frică, pentru că ajung acasă și le bat bărbații, aceeași teama o aveam si eu, dar nu mă bătea, era o bătaie din vorbe, ceea ce durea mai tare. Activitățile făcute de noi m-au ajutat enorm de mult și acum știu ce vreau cu adevarat. Vrem dreptate! Femeia nu este făcută doar pentru cratiță și să aibă grijă de copii. Avem și noi același drepturi și nu merităm să fim tratate de bărbații noștri doar ca sclave sau ca obiecte sexuale.



Anca-Niculina, Bechi

Anca-Niculina, Bechi

Profesor de Limba si literatura rromani. Întotdeauna am visat să fiu în fața catedrei, să le vorbesc copiilor și să-mi aduc contribuția în dezvoltarea lor umană. Chiar dacă uneori pare de necrezut, visele pot deveni realitate. Eram atât de interesată de dezvoltarea mea persoanală în ceea ce privește studiul limbii rromani, încât studiam și mă documentam zile și ore în șir. Evoluția mea avea să se reflecte nu peste mult timp în cunoștințele elevilor. Premiile, diplomele și trofeele de excelență obținute de a lungul anilor au venit din partea Ministerului Educației Naionale, a Consiliului Județean Brașov, a Galei Femeilor Rrome, cât și a organizațiilor rrome și a unităților școlare unde s-au desfășurat aceste concursuri și au adus bucurii, împliri, dar și mari satisfacții. Pe lângă activităţile didactice, școlare și extrașcolare, am lucrat și în diferite programe ce veneau în sprijinul educației copiilor rromi, cât și al dezvoltării comunității. Bucuria și împlinirea profesională a venit o dată cu recunoașterea meritelor și a muncii prestate, în cazul meu, cea de dascăl. ” Nu e ţară fără limbă, fără limbă nu-i popor.” citat din Dumitru Matcovschi



Alecu Florica

Alecu Florica

Mă numesc Alecu Florica, am o fată în clasa a XI-a la Liceul Militar. Sunt învățătoare și profesoară de limba romani, am 44 ani sunt căsătorită și în prezent sunt anul II la masterul de Studii Rome din cadrul SNSPA. Sunt mentoră pentru elevele rome din cadrul Liceului Pedagogic cu care mă întâlnesc de două ori pe săptămână și discutăm despre problemele pe care le întâmpină pe discriminare dar, și în procesul instructiv educativ. Eu cred că tinerii și tinerele trebuie să fie promovați/promovate ca modele pozitive în comunități. Este important ca tinerii să fie încurajați să-și asume identitatea romă și să se promoveze limba romani.



Neacșu Lenuța

Neacșu Lenuța

Lenuța Neacșu este bibliotecară în Bacău. Ea a devenit bibliotecară printr-un proces lung de metamorfozare a unui cititor pasionat, fidel. Cu trecerea timpului, a realizat că mulțimea lecturilor, a cărților citite nu te fac obligatoriu mai înțelept și că de multe ori tot ce-ai învățat și deprins prin ani grei de lectură și exerciții e pierdut printr-un gest nepotrivit sau un cuvânt necuvenit. Absolventă a patru facultăți, în prezent este masterandă la cea de a șasea (Facultatea de Teologie, Consiliere Psihologică), este mamă, bibliotecară, cetățeancă activă și scriitoare.Lenuța este pasionată intens de consilierea creştină şi muzică, dar şi de coregrafie. Ca bibliotecară oferă sprijin copiilor dornici de citit, în special copiilor de etnie romă. Nu doar că este activă în mediul online, unde cu fiecare rând scris reușește să deconstruiască încă un mit, dar este și o cetățeancă activă prin susținerea inițiativelor menite să sprijine comunitatea romă. Lenuța este mama a patru copii și autoarea cărții „Trei zile bunătate. Povestiri din familie”



Susana Rusnacu

Susana Rusnacu

Susana Rusnacu a fost consilier local ACDR în Sintea Mare (2012-2016) și printre activitățile desfășurate de aceasta se numără amendarea unor proiecte locale în vederea includerii nevoilor comunității în textul acestora. Pe lângă activitățile de zi cu zi ale unui consilier local, Susana a oferit în toți acești ani (și continuă să facă chiar dacă nu mai este consilier local) sprijin comunității prin informări dar și prin intermediul unor programe și donații ce vizau îmbunătățirea condițiilor de igienă și de locuit prin colaborare cu pastorul norvegian Hafsahl Jan Egil, dar a și facilitat accesul la programe de calificare și de continuare a studiilor. Unul dintre demersurile acesteia în calitate de consilier a constat în organizarea unei Cafenele publice, în care alături de ceilalți consilieri ACDR să dezbată, împreună cu cetățenii bugetul comunității și eventuale propuneri de îmbunătățire a proiectului de buget privind locuri de muncă, infrastructura, protecție socială și sănătatea.



Tabita Ene

Tabita Ene

Mă numesc Tabita Ene. Am vârsta de 20 ani și sunt studentă în cadrul SNSPA, Facultatea de Administrație Publică. Am ales această Facultate, deoarece aici pot deveni o funcționară publică bună de unde pot sa rezolv din problematica romă în special a femeilor. Locuiesc în București și o bună parte a copilăriei mele am locuit in Chitila. Când eram copil eram supusă inegalității de șanse, atât eu cât și multe alte fete/femei. Acest lucru m-a motivat să iau initiativă, să studiez și să pot să schimb ceva. Așa că de la vârsta de 15 ani am început să ma implic în diferite activități și campanii pe teme precum inegalitatea de șanse, educația sexuală în școlii, teatru forum, importanţa educaţiei, etc. Aceste activități s-au desfășurat în cadrul Asociaţiei E-Romnja şi APR"PE" ajutându-mă să mă dezvolt atât pe plan profesional cât și personal.



Raluca

Raluca

Bună! Mă numesc Raluca, am 21 de ani și sunt din Brăila! În prezent sunt studentă în cadrul Facultății de Științe Economice în Galați. Mi-am dorit să ajung studentă pentru a-mi dovedi că prejudecățile majorității nu au nicio influenţă asupra mea şi a comunității din care fac parte. Şi pot spune cu mândrie că aparțin etniei rome.De-a lungul timpului am participat la diferite acțiuni și proiecte organizate de romi şi pentru romi care au avut ca temă combaterea discriminării, drepturile tinerilor romi, şi multe altele, la care mi-am dorit să particip pentru a cunoaște poveștile de viaţă a altor tineri romi şi pentru a socializa. Pe viitor îmi doresc să ajut mai mult comunitatea romă din care fac parte!



Claudia

Claudia

Claudia este mediatoare școlară la Școala Sf. Nicolae din Mizil. Și-a început activitatea pentru comunitatea ei din 2010, ca facilitatoare a grupului de inițiativă de femei din Mizil. Prin perseverența ei a determinat autoritățile locale să introducă două pome de apă în cartierul din Mizil. În anul 2015 a fost premiată la Gala Femeilor Rome pentru implicarea ei în devoltare comunitară. Ea a strâns semnături de la oamenii din comunitate pentru ridicarea câinilor maidanezi pentru a facilitata accesul copiilor la școală și a mers unar în ședințele din cadrul Consiliului Local pentru a rezolva această probemă. În prezent se implică în acțiuni ce implică drepturile femeilor rome și educația copiiilor.



Steluta

Steluta

Steluța este profesoară de limba romani din Giurgiu. Din 2015 se implică activ în acțiuni locale ale E-Romnja pentru combaterea violenței asupra fetelor și femeilor rome. Facilitează grupuri de lucru pe teme legate de drepturile femeilor rome și este un sprijin în relația cu administrația locală. În școala ei, promoveaza dreptul la educație al copiilor romi și luptă pentru eradicarea căsătoriilor timpurii. Steluța este una persoanele cheie în parteneriatul pilot dezvoltat în Giurgiu pentru a reduce abandonul și căsătoriile timpurii în rândul fetelor/băieților de etnie romă.



Alis

Alis

Alis este elevă în clasa a XI-a. Este membră în cadrul grupului Revendicări din Sat (Valea Seacă). Alis s-a implicat activ în campania online #vremrespectpentruprezent. A avut unul dintre cele mai puternice mesaje legate de controlul corpurilor pe care părinții, în special tații îl exercită asupra fetelor. Mesajul ei suna așa: "Noi vrem ca părinții să nu își mai mărite fetele de la vârste mici și să le lase să își termine școala pentru a avea un viitor mai bun decât cel pe care îl consideră ei că îl vor avea prin căsătorie".



Nicoleta Visan

Nicoleta Visan

Mă numesc Nicoleta și în data de 15 septembrie 2014 am fost evacuată împreună cu familia, frați sora, nepoți, parinți, soțul și fiul meu care avea 1 an și 10 luni, dar și ceilalți vecini. În total cam 150 de persoane din case naționalizate. Nedreptățile din partea statului, a primăriilor și a altor instituții împotriva noastră au fost foarte multe însă lupta pe care am dus-o a fost una foarte grea și este în continuare. Am ajuns să stăm în stradă, să dormim pe jos, să fim goniți, să fim bruscați, chiar și bătuți unii dintre noi. Împreuna cu cei din comunitate am luptat organizând proteste, greva foamei. Am depus tot felul de petiții, scrisori, am mers la diferite întâlniri unde s-a discutat și s-au căutat soluții pentru rezolvarea problemei locative. În 2 ani am reușit să opținem 9 apartamente pentru oamenii din comunitate dar ne luptăm în continuare să rezolvam situația pentru familiile puse pe lista de așteptare a primăriilor. O dată cu evacuarea am cunoscut o mulțime de oameni cu suflet bun, prin care m-am descoperit pe mine și activismul meu ca femeie romă. Sunt mândră că sunt femeie, sunt mandră că sunt romă și astăzi mă bucur că fac parte din aceasta categorie.



Malina

Malina

Mălina are 29 ani și este originară din Mizil. A fost membră în grupul de inițiativă al femeilor din comunitate vreme de doi ani însă datorită lipsei locurilor de muncă a fost nevoită să plece în Germania împreună cu familia ei. Prin spiritul ei revendicativ și dorința ei ca femeile rome să fie implicate în deciziile locale, Mălina a fost o lideră a grupului învățând împreună cu femeile cum să se organizeze, să participe la ședințele Consiliului Local pentru a lupta pentru problemele comunității. Experiența de lucru cu grupul din Mizil și-a pus amprenta asupra ei. A plecat în Dortmund motivată să propună autortăților locale să lucreze cu romii. Deși are doar cinci clase, în prezent Mălina face voluntariat în cadrul unei organizații rome și facilitează comunicarea între romi și autorități.



Marina

Marina

Marina este o fată romă din neamul boldenilor, are 24 de ani. Este casatorita și are o fetiță. Marina s-a implicat într-o piesă de teatru forum pe tema sănătății și a drepturilor reproductive. În piesa de teatru ea a vorbit despre experiențele ei personale aducând în atenția publicului probleme cu care se confruntă tinerele femei rome din comunitatea boldeană în familie, în comunitate și în relația cu autoritățile.



Pamela

Pamela

Eu sunt Pamela și am 36 de ani, am intrat în acest grup pentru că sunt mai multe femei din comunitate. Mi-au plăcut activitățile pe care le-am făcut pe violență și îmi doresc să mai facem pentru a n-i se face dreptate, fie că suntem femei sau bărbați.



Anca Mezi

Anca Mezi

Sunt educatoare și prof. de Limba rromani, la Școala Gimnazială Nr.5 din Săcele, Jud. Brasov. În anul 2006, m-am angajat la ,, Școala Gimnazială Tărlungeni’’ unde frecventau copii rromi. În anul următor, m-am implicat ca și educator tot la aceiași școala. Copiii nu veneau la grădinița, așa că într-un fel, trebuia să iau atitudine în această direcție. În fiecare dimineața, timp de două săptămâni, mergeam prin comunitate făcând un trenuleț, de la începutul străzii până la sfârșitul acesteia, strigând copiii să vină la gradiniță. În anul 2007, m-am angajat part-time la o Fundație din Săcele (FAST). În acel an m-am mutat la o altă școală, Școala Gimnazială Zizin. Nici aici copii nu mergeau la grădiniță, fie că era prea departe, fie că nu se simțeau bine primiți acolo. Așa că sprijinită de Fundație, am făcut o grădiniță în podul Bisericii Penticostale, unde copiii veneau cu placere. În comunitatea Tărlungeni, am construit un mic centru pentru copiii și mamele de acolo. Astfel am inițiat un Program ,,Bucătăria Abigail’’- unde în fiecare săptămână mă întâlneam cu mămicile și găteam diferite mâncăruri. Mi-am continuat activitatea la Fundație, unde cu întreaga echipă, am construit case pentru cei mai săraci oameni din Tărlungeni. Până în anul 2012, am construit 23 de case. De-a lungul timpului, am susținut discursuri pentru mamele din comunitate, pentru a le încuraja și a le mulțumi pentru eforturile lor.



Luminita Nistor

Luminita Nistor

Sunt Luminița Nistor și fac parte din grupul de inițiativă al femeilor din Valea Seacă. La întâlnirile noastre mă simt bine pentru că îmi spun problemele și mă descarc și învăț lucruri noi, lucruri bune și s-au schimbat puțin lucrurile la femeile nostre de când mergem la grup.



Cristina Dumitrache

Cristina Dumitrache

Sunt Cristina Dumitrache, mediator sanitar comunitar în localitatea Giurgiu județul Giurgiu, ca zonă de activitate, mă ocup de comunitatea de romi rudari. Îmi place că pot ajuta oamenii neajutorați, că îi pot însoți la medicul de familie. Prin activitatea mea monitorizez femeile gravide, lăuze și noi născuți, bătrânii și copiii. Am inițiat campania de combaterea a cancerului uterin pentru 50 de femei și am facilitat accesul la testul Babeș Papanicolau. Le-am facilitat și consultația la ginecolog pentru ecografie mamară. Aș dori ca toate femeile rome să meargă să facă un control ginecologic odată pe an.



Călin Lăcrămioara Mariana

Călin Lăcrămioara Mariana

Sunt Călin Lăcrămioara Mariana, lucrez ca mediatoare sanitară și facilitatoare la Centrul FILIA .După 3 ani de muncă pentru drepturile femeilor, de când lucrez cu colegele de la FILIA și de la E-Romnja, cred că acum am început să culeg rezultatele. Am început cu un grup de inițiativă al femeilor și, în timp, am format trei grupuri de femei la nivel de comună. Împreună cu aceste trei grupuri de femei am organizat foarte multe activități pe diferite teme pentru prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor, prevenirea căsătoriilor timpurii, cât și ceea ce privește sănătatea femeilor și drepturile lor. Am reușit să schimbăm mentalitatea unor femei care trăiau momente de violență, dar le era teamă să vorbească, să se apere, am reușit ca unele femei să ridice vocea pentru a-și apăra drepturile.Tot la nivel local am format un grup de tineri elevi de liceu, de care sunt foarte mândră pentru că sunt foarte activi și au început să facă ceva pentru comunitate, adică au înțeles că este nevoie de copii ca ei în comunitate.



Rafaela Memis

Rafaela Memis

Numele meu este Rafaela, sunt din comunitatea de romi Obor din orașul Giurgiu şi am 15 ani .De la vârsta de 14 ani am început să particip la diferite activităţi realizate de Asociaţia E -Romnja cu grupul de iniţiativă format din femeile din comunitate noastră. La întâlniri discutăm despre diferite subiecte cum ar fi: violența domestică, istoria femeilor rome, egalitate de gen, educaţie, etc .De la începutul anului 2018 fac parte şi din grupul de "Tineri romi şi neromi Anti-Violenţă" din Giurgiu coordonat de Asociația E-Romnja, care are ca şi scop combaterea violenţei împotriva femeilor rome şi ne-rome dar şi violenţa în şcoli. Am organizat diferite activităţi cum ar fi: dezbateri cu autorităţile locale, flashmob-uri pe tema violenţei, campanii de informare, tabere, etc. Mă implic în toate aceste activităţi deoarece îmi doresc ca şi alte fete/femei să aibă ocazia să înveţe despre cum să eviţi să fii supusă şi slugă.



Dana

Dana

Dana are 24 de ani, este originară din Bistrița-Nasăud. Momentan este masterandă în anul I în cadrul Universității Babeș-Bolyai, la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, specializarea Administrație Publică. Aceasta își dorește ca după absolvirea studiilor să lucreze în cadrul administrației publice locale, mai exact fie la biroul de Asistență Socială și Protecția Copilului, fie la biroul de Stare civilă. Își dorește ca din poziția pe care o va ocupa să poată să-și ajute co-etnicii. Totodată, este coordonatoarea Organizației de Tineret a Asociației Partida Romilor Pro-Europa Bistrița. De când este voluntară în cadrul asociației încearcă să ajute și să convingă tinerii romi să-și urmeze studiile, astfel anul trecut (2017) în cadrul campaniei educaționale SOS copiii romi le-a povestit despre oportunitățile de a beneficia de un loc bugetat la facultate, de a beneficia de bursa oferită de către REF România, la care a aplicat și aplică și în momentul de față, pe unii îi ajută să-și facă diverse proiecte la școală, și de fiecare dată a oferit ajutorul fiecărei persoane care i l-a cerut.



Mărgean Denise

Mărgean Denise

Mă numesc Mărgean Denise şi am varsta de 26 de ani. Am studiat medicina, specializarea Medicină Generală la Iași. M-am implicat în campanii de informare, organizare de evenimente ca 8 aprilie, balul tinerilor romi, gala de excelenţă a tinerilor romi brăileni în oraşul din care provin, Brăila. Toate aceste evenimente au fost organizate cu ajutorul Partidei Romilor, în cadrul căreia eram voluntară. Împreună cu ei am încercat să creştem stima de sine a romilor din comunitate, să informăm despre existenţa anumitor boli şi vaccinuri, să ajutăm oamenii să se înscrie la medici de familie, să obtină acte de identitate etc. De asemenea am oferit consultații care au constat în măsurarea tensiunii arteriale, glicemiei și am oferit recomandări pentru diverși medici specialiști.



Simona

Simona

Simona este o tânără romă entuziastă și activă, cu credință în binele din oameni. Se implică în activitățile de voluntariat ale E-Romnja și ale grupului de inițiativă din Mizil din anul 2015. Participă la acțiunile de stradă pentru revendicarea dreptului la infrastructură decentă și luptă pentru combaterea prejudecăților despre fetele și femeile rome din comunitatea sa.



Dumitru Gabriela

Dumitru Gabriela

Mă numesc Gabriela, am 39 de ani și locuiesc în zona Uranus. Am fost martoră la patru evacuări și deși nu am fost eu evacuată am fost alături de cei care au trecut prin această suferință. Am participat la proteste pentru a susține această cauză și m-am implicat alături de prietenele mele evacuate în trei piese de teatru. Una din piesele de teatru a avut ca temă evacuarea pentru ca oamenii să conștientizeze oamenii drama asta. Am vrut să ne ne audă cineva.



Lizuca

Lizuca

"Eu sunt Lizuca, am 17 ani și sunt din Valea Seacă. Provin dintr-o comunitate nu chiar bine întreținută, sunt membră in grupul Revendicări din Sat și mă lupt pentru un viitor mai bun pentru mine, tinerii și copiii din comunitatea mea, dar si pentru comunitatea in sine pentru că e văzută ca una sărăcăcioasă și neglijentă. Imi doresc să nu mai fie discriminare între romi și români, să fie egalitate între băieți și fete, dar mai ales îmi doresc să nu aud și să nu mai vad fete care se căsătoresc devreme și renunță la școală. De când particip în acest grup minunat chiar mi-am schimbat viața, am o altă gândire, mă lupt pentru binele celor din jurul meu, nu numai pentru binele meu. Am început să nu mai fiu închisă in mine așa cum eram inainte, să comunic mai mult și să-mi spun părerile chiar dacă poate nu sunt bună la asta. Cu ajutorul coordonatoarelor din grup, am avut ocazia să ajutăm copii săraci din sat cu lucruri pentru scoală. Am făcut marșuri cu diferite teme, împotriva discriminărilor de orice fel, împotriva violenței asupra femeiilor și mai ales pentru egalitate. Participarea și implicarea mea în acest grup este foarte importantă pentru mine. Fără această activitatea eu nu aș fi cea de azi și mai ales nu voi ajunge cea de maine. Știu că odată cu schimbarea mea și cu lupta mea pentru drepturile mele, comunitatea mea se va schimba. Văd asta în primul rând la părinții mei care au început să mă susțină deși la început nu erau de acord și nu mă lăsau să plec cu grupul."



Daniela Vlasceanu

Daniela Vlasceanu

Dana luptă pentru drepturile omului. În 2016 a înființat un centru comunitar în Ferentari pentru a derula activități pentru copii, pentru a ajuta persoanele fără adăpost și consumatorii de droguri. Și-a dat seama că trebuie să fie feministă deoarece observă inegalitățile dintre femei și luptă împotriva fenomenului violenței. Pe lângă asta vorbește despre propria sa experiență ca femeie romă lesbiană pentru a combate prejudecățile despre persoanele LGBT.



Cornelia

Cornelia

Mă numesc Cornelia am 32 de ani și am fost evacuată acum 5 ani din zona Uranus. M-am luptat cu primăria și cu proprietarul casei. După 6 luni în care am stat în stradă, într-o baracă construită de părinții mei, am primit locuință în chirie de la primărie. Pentru că am trecut prin această experiență am început să particip la acțiuni de stradă împotriva evacuărilor altor persoane din comunitatea mea. Am zis să dăm o mână de ajutor, să-i îndrumăm și să-i încurajăm să se lupte. Am jucat în trei piese de teatru pentru a spune povestea mea. În 2017 m-am implicat într-o piesă de teatru care a avut ca temă evacurea pentru a le explica oamenilor cum se întâmplă și care sunt pașii care trebuie făcuți.



Denisa Bujor

Denisa Bujor

Eu sunt Denisa am 15 ani, sunt de etnie roma si provin dintr-o familie cu șapte copii. Fac parte din Grupul Revendicări din Sat și mă implic în activitățile grupului pentru că vreau sa fac ceea ce este corect și drept. Vreau sa-mi fac un vitor mai frumos. Grupul acesta m-a schimbat complet. În trecut nu vedeam ce se întâmplă în jurul meu. Acum însă stau și vorbesc cu cei din jurul meu. M-am săturat să aud de la toți oamenii că această comunitate este prea săracă, neajutorată. Îmi doresc să pot schimba lucrurile astea și de aceea vreau să mă lupt cu tot ce pot pentru ca oamenii să se respecte între ei. Vreau să văd că toti oamenii au aceleași șanse în viață.



Dinu Lucia

Dinu Lucia

Eu sunt Lucica sau Cipi cum îmi zice toată lumea. Am 39 de ani și am patru copii și sunt din Valea Seaca. M-am implicat în acest grup deoarece vreau să luptăm pentru drepturile noastre, să nu mai fim mai prejos de bărbații noștri. Vrem egalitate în familie, vrem ca ceilalți bărbați din comunitate să nu își mai bată femeile. Vrem să schimbăm ceva în comunitate. Îmi place foarte tare atunci când gătim în comunitate și mâncăm cu toții.



Ionela Ciobanu

Ionela Ciobanu

Eu sunt Ionela Ciobanu, din Valea Seacă și am 4 copii. Până la vârsta de 30 de ani nu am avut acte de identitate nici eu, nici copiii mei. M-am implicat în acest grup de inițiativă al femeilor din Valea Seacă pentru a schimba viața femeilor și pentru a opri violența asupra femeilor.



Mihaela Felican

Mihaela Felican

Sunt Mihaela Fleican, am 25 de ani, am doi copiii și mi-am dorit dintotdeauna să schimb ceva în comunitatea noastră din Cartierul 23 August. În 2017 am facut o petiție prin care am cerut primăriei sectorului 3 din Bucrești să curețe zona si să ne ridice gunoiul. După o lună de zile, cei de la primărie au adus două containere în care oamenii aruncă gunoiul. În prezent fac parte din Grupul de Inițiativă din comunitatea India și mă implic în activități de advocacy. Scopul meu este să reușesc să determin autoritățile să nu ne demoleze casele.



Stoica Maria

Stoica Maria

Maria este din Cluj și a fost evacuată de la vârsta de 7 ani. Este măritată cu un băiat care la rândul lui a fost evacuat împreună cu părinții și are un băiețel de 6 ani pe care încercă să-l educe ca pe viitor să nu se simtă marginalizat de oameni. A lucrat aproape cinci ani în comerț și spune că și-a dat seama că oricât de bun ai fi niciodată nu vei fi suficient de bun ca restul, pentru că tu ești țigan. Maria este activistă în mișcarea Cași sociale ACUM! din Cluj, contribuie la editarea ziarului Cărămida, și este una dintre vocile din materialul Rasismul la noi acasa, precum și co-autoare și prezentatoare a MAnifestului de la Cluj împotriva evacuărilor de pretutindeni.



Samuela Rostaș

Samuela Rostaș

Samuela este o tânără de etnie romă, din județul Alba, care a ales să ignore stereotipurile, care nu a ținut cont și nu a lăsat prejudecățile să îi influențeze alegerile. Deși este la începutul carierei, este de remarcat faptul că aceasta demonstrează o foarte bună pregătire profesională, responsabilitate și dăruire pentru activitatea pe care o desfășoară. Samuela reușeste să îmbine cu succes activitatea profesională cu cea academică/de cercetare, fiind simultan funcționar public, asistent universitar doctorand și student doctorand în cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative din București, ceea ce denotă profesionalism, seriozitate și angajament în privința alegerilor pe care le face, cu precădere în privința carierei. De asemenea, este implicată la nivel local în campanii educaționale, care au ca obiectiv consilierea elevilor și diseminarea informației cu privire la locurile alocate elevilor de etnie romă la licee și universități. Totodată, este implicată în activități care vizează păstrarea, exprimarea și dezvoltarea identității rome, reducerea discriminării precum și a stereotipurilor negative, un astfel de exemplu precum și cea mai recentă activitate fiind Campania Sunt Tânăr Activ Rom, în cadrul căreia s-au reunit aproximativ 100 de tineri de etnie romă din toată țara, pentru a desfășura un eveniment interactiv, pentru promova o serie de mesaje sugestive și pentru a desfășura o serie de manifestări publice în centrul Capitalei.



Băcan Ștefania Corina

Băcan Ștefania Corina

Mă numesc Băcan Ştefania Corina,am 20 de ani şi pot spune că sunt un om fericit. M-am născut într-o familie iubitoare, în care am învăţat ce este compasiunea,respectul şi grija. Părinţii mei, au pus foarte mare accent pe educaţia mea şi a fraţilor mei, acest lucru s-a datorat în special mamei,care nu a reuşit să termine decât câteva clase primare. Am terminat liceul la care am intrat pe locurile de romi, printre primii şase am demonstrat prin rezultatele obţinute că nimic nu e prea greu de realizat dacă munceşti şi nimic nu te poate impiedica sa fii cel mai bun, nici chiar etnia! În prezent sunt studentă la Universitatea ,,Danubius,, din Galaţi la Facultatea de Drept-Licenţa anul I şi lucrez ca poliţist local în satul în care am crescut. Prin munca mea zilnică, încerc să fiu un model pentru comunitatea mea şi să motivez tinerii romi să îşi urmeze visele, să spargă zidurile ignoranţei, să dărâme barierele discriminării, să schimbe percepţii, să anuleze prejudecăţi.



Băcan Nicoleta Cătălina

Băcan Nicoleta Cătălina

Mă numesc Băcan Nicoleta Cătălina, am 23 de ani și sunt studentă în anul I la Master În Dreptul Uniunii Europene. Intenţionez să fiu o voce pentru cei care au cuvinte și nu pot vorbi...sau care vorbesc dar nu primesc niciun răspuns. Sunt profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnaziala Lanurile județul Brăila și sunt implicată în diferite activități de combatere a discriminării romilor cât și de consiliere creștină/tabere de vară pentru copiii noștri. Mă lupt să reprezint etnia romă cu mândrie și respect!



Irina Dănilă

Irina Dănilă

Irina este o femeie în vârstă de 22 de ani din Focșani. Este mamă, soră, fiică și o prietenă minunată. Toți cei care o întâlnesc sunt emoționați de perspectiva ei optimistă asupra vieții; mereu are un zâmbet pe buze și un cântec în inima ei. Tăria ei se vede în tot ceea ce face. Deși a trecut prin multe dificultăți, încă luptă pentru un viitor mai bun pentru ea însăși și pentru cei care îi sunt dragi, în special pentru copiii ei. Când era adolescentă s-a învățat singură cum să scrie și să citească și de câțiva ani călătorește între România și Suedia pentru a munci și a-și sprijini familia. Situația încă este dificilă, în Suedia a fost nevoită să doarmă pe stradă și sa învețe o limbă total diferită, dar ea în continuare merge înainte. A curățat locuințe, a lucrat în magazine, într-o cafenea și la o fabrică de textile. Speră că într-o zi să poată lucra ca și chelneriță. Momentan dorește să le asigure copiilor ei oportunități pe care ea nu le-a avut când era copil, precum mersul la școală.